INCEPUTURILE POLITIEI IN OLTENIA SUB STAPANIREA AUSTRIACA

    Pe pamantul romanesc necesitatea respectarii vietii si demnitatii umane a aparut o data cu relatiile obstei gentilice si era asigurata prin contributia intregii colectivitati, in special prin raportarea lor la normele morale. O data cu aparitia statului, Politia – ca activitate de ordine in cetate – isi dezvolta propria institutie care sufera numeroase transformari, alaturi de justitie si armata, contribuind sub intelepte domnii ale voievozilor nostri la intronarea ordinii si autoritatii.

     

    Daca initial, atributele Politiei erau indeplinite de militari-cneji, voievozi, jupani sau domnitori, dupa formarea statelor feudale romanesti, in Moldova seful politiei era Hatmanul, iar in Muntenia – Marele Spatar.

     Incepand din 1620 apare Aga, iar Politia era numita agie.(…)

     Prin tratatul incheiat cu Venetia la Viena in 18 aprilie 1716, Austria se obliga sa declare razboi Portii Otomane. Imparatul Carol al VI-lea il trimite impotriva turcilor pe printul Eugen de Savoia care-I invinge la Peterwardein  si-I constringe sa incheie pacea de la Passarovitz – mic orasel in Serbia, la 21 iulie 1718. Turcii au pastrat Morea, dar au pierdut Banatul (dupa 165 ani de stapanire), Serbia si Oltenia, care revin Austriei.

     In principatul Tarii Romanesti (inclusiv Oltenia) din 1716 era domn fanariot Nicolae Mavrocordat, pe care, dupa numai o luna de la inscaunare, austriecii il prind si il duc la Sibiu.

     Poarta numeste in loc pe fratele acestuia, Ion Mavrocordat, care se comporta neutru fata de austrieci (1716 – 1719), urmat intre 1719 – 1730 de Nicolae Mavrocordat.

     Generalul  Stainville – guvernatorul Olteniei – considera ca toate cele cinci judete fara de asemanare bine cuvantate de Dumnezeu sunt o stapanire sigura pentru a le consolida pe vesnicie si luase toate masurile spre a lega Transilvania de noua provincie cucerita.

     Asa, pe urmele Caii Traiane, a fost executata soseaua Turnu-Rosu – Ramnicu Valcea, cale de opt ceasuri cu trasura, singurul monument ce a ramas din aceasta perioada : Via Carolina (de la Carol VI) sapandu-se in stanca si o inscriptie latina de catre colonelul Friedrich Schwantz.

     La trecerea sub stapanirea austriaca, cele cinci judete oltene prezentau o structura administrativa centralizata, un sistem de institutii administrative care aveau si dreptul de judecata, manifestari ale aceleiasi puteri, separatia puterilor nefiind cunsocuta. 

 

V. ARIMIA, GHEORGHE GIRDU, TOMA IANCU - POLITIA DIN GORJ

FILE DE ISTORIE – Ed. Ministerului de Interne, 1995

 

    

 

 

 

 

 

Şefi ai Poliţiei Gorjene