RECOMANDĂRI pentru prevenirea infracţiunilor de violenţă în cazul conflictelor familiale,

-Evitaţi certurile în familie, în special cele generate de consumul de alcool, lipsa unui loc de muncă, gelozie, relaţii extraconjugale sau lipsuri financiare, care pot avea consecinţe grave.

- Dacă soţul/soţia sau alt membru al familiei este sub influenţa băuturilor alcoolice şi are tendinţe de agresivitate, feriţivă din calea acestuia şi ascundeţi obiectele tăietoare, înţepătoare, contondente.

- În familie, fiţi un exemplu pozitiv pentru copilul dumneavoastră, respingeţi consumul abuziv de alcool, care are un efect nefast asupra copilului.

- Identificaţi din timp căile prin care, în caz de necesitate, puteţi părăsi uşor locuinţa atunci când se agravează conflictul.

- Dacă situaţia devine critică părăsiţi locuinţa imediat şi cereţi sprijinul poliţiei, apelând numărul unic de urgenţă 112. În aceste situaţii poate fi pusă în pericol atât integritatea şi viaţa dumneavoastră cât şi cea a copiilor

Victima violenţei în familie se poate adresa următoarelor instituţii:

  • Poliţiei – pentru a depune o plângere;
  • Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului / Medicului de familie – pentru a obţine îngrijiri medicale;
  • Laboratorului de Medicină Legală – pentru a obţine un certificat medico-legal;
  • Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului – pentru a beneficia de servicii sociale complexe, mai ales în cazul în care sunt implicaţi şi copiii victimei;
  • Asistenţei sociale din cadrul primăriei din localitate, pentru a beneficia de găzduire temporară în Centrul de Violenţă în Familie, asistenţă socială, consiliere psihologică şi juridică, reinserţie socială şi profesională, informare, îndrumare către alte instituţii;
  • Unui ONG care oferă servicii sociale specializate pentru victimele violenţei în familie;
  • De asemenea, victima trebuie să ştie că poate sesiza cu plângere prealabilă penală organul de cercetare penală sau procurorul. Dreptul de a depune o astfel de plângere are caracter personal şi aparţine părţii vătămate. Plângerea penală prealabilă poate fi depusă şi de un mandatar, cu procura întocmită special pentru acest scop.

 

Măsurile de siguranţă care se pot lua în cazul violenţei în familie

  •     Măsurile de siguranţă au ca scop eliminarea stării de pericol public şi prevenirea infracţionalităţii în general.
  •     În acest scop, Legea nr. 217/2003 Rep., pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, prevede instituirea Ordinului de protecţie. Potrivit prevederilor art.23, ordinul de protecţie reprezintă hotărârea emisă de instanţa de judecată cu caracter provizoriu, prin care aceasta dispune, la solicitarea unei persoane a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, una sau mai multe dintre următoarele măsuri/obligaţii/interdicţii:
  • a) evacuarea temporar a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;
  • c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
  • d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
  • e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
  • f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
  • g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
  • h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora;
  • i) suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială;
  • j) obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.
  • Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima.
  • Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusă de victimă personal sau prin reprezentant legal.
  • Cererea poate fi introdusă în numele victimei şi de:
  •          a) procuror;
  •   b) reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei în familie;
  •   c) reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei.

Adăposturile, o soluţie pentru victimele violenţei în familie

În vederea primirii de informaţii sau solicitării de asistentă socială sau consiliere, victima poate apela la centrele sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Acestea sunt, conform legii, "unităţi de asistenţă socială în regim de zi”, cu sau fără personalitate juridică, care asigură adăpost provizoriu, asistenţa socială, consiliere psihologică, juridică, precum şi informarea şi orientarea victimelor violenţei în familie".

Potrivit prevederilor Legii nr. 217/2003 Rep., există mai multe tipuri de unităţi pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, ce oferă gratuit servicii sociale

  • centre de primire în regim de urgenţă

  •   centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie

  • centre pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie  

Centrele de primire în regim de urgenţă, sunt unităţi de asistenţă socială, cu sau fără personalitate juridica, ce asigura gratuit şi pe o perioada determinata, protecţie, găzduire, îngrijire şi consiliere victimelor violenţei în familie

Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgenta sau cu aprobarea scrisă a directorului direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecţie.

Conform Legii, agresorilor le este interzis accesul în incinta adăpostului, iar locaţia acestuia este secretă pentru public.

Art.40 din Legea nr. 217/2003 Rep., prevede că:

  • agresorul poate fi sancţionat cu amenda intre 500 şi 1.000 de lei, în cazul în care încearcă să pătrundă în adăpostul în care se află victima.
  • - refuzul instituţiilor abilitate de a primii în adăpost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivată a asistentului social, îngrijire medicală gratuită persoanei aflată în suferinţă vizibilă, pentru înlăturarea consecinţelor violenţelor, se pedepseşte cu amenda între 1.000 şi 5.000 de lei.

La nivelul judeţului Gorj, este infiinţată Echipa Intersectoriala in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, pe lângă Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, care poate interveni în cazurile de violenţă în familie la solicitarea victimelor, prin depunerea unei solicitări scrise la secretariatul Consiliului Judeţean Gorj, sau la sesizarea instituţiilor abilitate.

 Echipa intersectoriala are în componenta sa câte un reprezentant al politiei, jandarmeriei, directiei de sanatate publica, directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, primăriei, precum si al organizatiilor neguvernamentale active in domeniu.

Nu uitati: 

     
Copiii dumneavoastra, chiar daca nu sunt loviti de agresor, prin simplul fapt ca sunt martori la violenta în familie vor fi afectati pe planul dezvoltarii fizice si psihice. Traumele suferite sunt adeseori ireversibile.

      Copiii care traiesc în medii violente dezvolta mai uşor comportamente agresive, consumă alcool, droguri, intră în anturaje care comit infracţiuni. De asemenea, ei  nu sunt supravegheaţi şi îndrumaţi suficient de părinţi, abandoneaza scoala în foarte multe cazuri, iar atunci când devin adulti continuă să se manifeste violent chiar şi cu membrii  propriilor lor familii.